KOGAION – 10 argumente pentru a-i da Godeanului locul cuvenit

KOGAION – 10 argumente pentru a-i da Godeanului locul cuvenit





Postat de addaci in Articole | 8 comentarii







Jun 10, 2012




290ShareCând
Strabon menţiona în cronicile sale Muntele Sfânt al geto- dacilor, nu
bănuia că peste milenii subiectul Kogaion va stârni atâtea patimi.
Controversele legate de localizarea sa au existat de la începutul
cercetărilor istorice, fiind prezente în operele unor istorici şi
scriitori de marcă precum Densusianu, Haşdeu, Iorga, Pârvan sau
Daicoviciu.

Probabil că pe râul Sargeţiei va mai curge multă apă până să aflăm
cu certitudine care este locaţia exactă a Kogaionului. Cert este că
izvoarele scrise indică precis şi fără dubiu un unic Munte Sfânt al
geto-dacilor. Politica de a împăca şi capra şi varza indicând mai multe
Kogaioane, termen pe care îl folosesc mulţi dintre respectabilii
istorici, credem că se dovedeşte a fi una păguboasă.

Cu tot respectul pentru opiniile tuturor celor care situează
Kogaionul în alte părţi, dar fără a fi întrutotul de acord cu acestea,
venim astăzi să argumentăm plasarea Muntelui Sfânt al geto-dacilor, pe
vârful Godeanu.

1. Vârful Godeanu se află înconjurat de cea mai mare
concentrare de aşezări civile militare şi religioase reperate şi
cercetate din toată Dacia (o situaţie identică o întâlnim în cazul
Olimpului grecesc).

2. La poalele Godeanului sunt situate cele mai multe
sanctuare din toată Dacia, 8 la Sarmizegetusa, 3 la Feţele Albe şi alte
câteva zeci la Pustiosu, Rudele, Meleia şi Tâmpu.

3. Este singurul vârf care este vizibil de pe
culmile tuturor cetăţilor dacice din zonă inclusiv de pe cetatăţile
Căpâlna şi Golu aflate la o distanţă apreciabilă de acesta.

4. Este singurul vârf din grupa de munţi
Retezat-Godeanu care oferă o panoramă completă a văilor şi tuturor
înalţimilor din această zonă. Sunt vizibile Valea Streiului de la
izvoare până la vărsare şi Mureşul de la Alba până dincolo de limita
dintre Arad şi Hunedoara. Se văd perfect lanţurile muntoase Şureanu,
Parâng, Retezat, Vulcan, Poiana Ruscăi şi Metaliferi.

5. Conţine toate elementele descrise de Strabon şi
Herodot în ceea ce priveşte relaţia vârf-sanctuare
religioase-peşteră-apă sacră.

6. Denumirea de Godeanu dată unui vârf de 1600 de
metri este una sacră provenind din prefixul indo-european god- Dumnezeu
Divinitate.

7. Niciunde pe teritoriul de astăzi al Daciei nu
există atâta concentrare de conservare a moştenirii dacice ca în acestă
zonă care înconjoară Godeanul. Platforma Luncanilor, Costeşti-Deal,
Ludeşti-Deal, Grădiştea de Munte, Valea Rea, sunt tot atâtea locaţii în
care cercetarea moştenirii dacice din punct de vedere etnologic,
etnografic, demografic şi nu în ultimul rând, arheologic, dă roadele
cele mai spectaculoase şi mai lămuritoare.

8. Gradul înalt de antropizare conferit de arealul
din care face parte vârful Godeanu a permis permanent, pe tot parcursul
anului o stabilitate şi chiar o dezvoltare demografică şi spirituală
faţă de condiţiile climaterice oferite de celelalte locaţii amintite a
fi pretendente la titulatura de Muntele Sfânt.

9. Toate manifestările importante ale identităţii
spirituale dacice din secolele 1 î.e.n. şi 1 e.n. izvorăsc din locaţiile
din jurul Godeanului şi stau sub semnul reformei deceniene, care
polarizează toate energiile spirituale şi conferă sub o formă închegată
caracteristicile culturale ale religiei dacilor.

10. Ultimul argument vine din zilele noastre ca o
dovadă de necontestat. In anul 2000 eclipsa de soare, eveniment
astronomic ce se petrece odată la sute de ani distanţă a fost vizibil pe
un cer fără urmă de nor, în toată măreţia şi splendoarea sa în zona
Godeanu Sarmizegetusa. Un fapt care poate părea banal la prima vedere,
dar excepţional atunci când facem precizarea că niciunde dincolo de
arcul carpatic, eclipsa nu a fost vizibilă din cauza norilor de ploaie.
Pendulând între miracolul divin, ştiinţă şi coincidenţă trebuie remarcat
că acest eveniment de excepţie nu a fost vizibil nici măcar în lunca
Grădiştei locaţie aflată la doar 4 kilometri de Sarmizegetusa.

Spuneam la început ca va mai curge multă apă pe râul Sargeţiei până
să aflăm care este muntele ce a stârnit atâtea patimi. Din păcate
probabil cu cât ne afundăm în presupuneri fără argumente ştiinţifice
mai mult, cu atât mai mult se va îndeparta momentul adevărului, iar apa
Sargeţiei va seca, fără ca noi să fi aflat adevărul.



un articol de Vladimir Brilinsky




Înscrie-te la Newsletter (pe Home) și află primul despre cele mai
importante articole pe care le postăm! Sprijină munca pe care o facem și
distribuie mai departe materialele pe care ți le trimitem! Mulţumim!



Călătorește în locurile de taină ale României! Un proiect unic de turism http://locuridetaina.ro/