Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Cuvinte-cheie

Ultimele subiecte
» Ne vom intoarce intr-o zi!!!!
Joi Noi 01, 2012 12:12 pm Scris de Zamolxe

» Va doresc timp
Lun Oct 22, 2012 7:18 am Scris de Zamolxe

» Noi i-am invatat pe egipteni sa faca piramidele
Vin Oct 19, 2012 12:33 pm Scris de Zamolxe

» Senzational codul Bibliei.
Lun Aug 13, 2012 3:39 pm Scris de Zamolxe

» Sfantul Graal se afla in America?
Mar Iul 31, 2012 5:46 pm Scris de Zamolxe

» De la comori blestemate, la OZN-uri: Harta Romaniei misterioase
Mar Iul 31, 2012 5:43 pm Scris de Zamolxe

» Şapte blesteme care au schimbat istoria
Mar Iul 31, 2012 5:41 pm Scris de Zamolxe

» Bucegiul subteran
Mar Iul 31, 2012 5:39 pm Scris de Zamolxe

» TOP 10 evadari uluitoare din inchisori
Mar Iul 31, 2012 5:36 pm Scris de Zamolxe

Septembrie 2017
LunMarMierJoiVinSamDum
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930 

Calendar Calendar

Parteneri
forum gratuit



Surse votare online..
Surse votare online..
Surse votare online..

Valahii de pe muntele Sinai: Legendă sau adevăr pierdut?

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Valahii de pe muntele Sinai: Legendă sau adevăr pierdut?

Mesaj Scris de Zamolxe la data de Lun Iul 09, 2012 4:00 pm

Valahii de pe muntele Sinai: Legendă sau adevăr pierdut?





Postat de addaci in Articole | 6 comentarii







May 30, 2012




31ShareBeduinii
din tribul geabelilor nu par să se deosebească de ceilalţi sinaiţi.
Arată la fel, vorbesc la fel, au aceleaşi tradiţii. Totuşi, când
întâlnesc un român, se opresc şi îşi deapănă repede povestea: şi ei,
geabelii, sunt de origine română, iar strămoşii lor valahi au fost aduşi
acolo de către împăratul Iustinian, când a fost întemeiată mănăstirea
Sfânta Ecaterina, adică în secolul VI. Au fost creştini până nu demult,
prin sec. XVIII. Povestea lor este incredibilă.
Până de curând, nimeni nu i-a luat în serios. Lingviştii români nu ştiu
nimic despre ei, istoricii au vagi informaţii, care provin din notele de
călătorie ale unor străini ce s-au perindat pe la locurile sfinte în
secolele trecute. De curând, au fost făcute câteva cercetări amănunţite
cu privire la această comunitate. Cercetatorul Andrei Popescu-Beliş a
studiat o mulţime de izvoare, de la surse istoriografice bizantine, la
manuscrise din biblioteca mănăstirii şi mărturii din evul mediu,
renaştere şi epoca modernă, ţinând cont şi de tradiţia orală a
beduinilor numiţi geabeli, adică “oameni de la munte”. Ce rezultă din
cercetările sale? Într-adevăr, în secolul VI, când Iustinian a hotărât
construirea Mănăstirii “Sfânta Ecaterina”, au fost trimise în Egipt o
sută de familii de ‘abid-al-Rum, adică “servitori/ sclavi ai romanilor”,
cum susţine cronicarul Eutychius din Alexandria (sec. X), cu scopul de a
sluji mănăstirii şi de a o apăra. Descendenţii acestor servitori trăiau
şi în vremea cronicarului, în preajma mănăstirii, iar printre ei se
numărau şi aşa-numiţii Lahmiyin. Se pare că toate informaţiile
ulterioare derivă din această mărturie, dar au fost reinterpretate şi
modificate. Astfel că numele Lahm, care nu se ştie exact la ce neam se
referă, a fost interpretat ca provenind din Valah (în araba nu există v
la început de cuvânt), iar în loc de “sclavi ai romanilor”, prin care se
arăta doar că cele o sută de familii proveneau din imperiu, s-a spus ca
geabelii vin din Pont (Marea Neagră).

Un manuscris din mănăstire, considerat copie după un document din
anul 530, care vorbeşte chiar despre fondarea acesteia, pomeneşte despre
aducerea acestor creştini de la Marea Neagra, din ţara valahilor
(bilad-al-Aflah). Unii cercetători consideră că acest manuscris a fost
redactat abia în sec. XVII-XVIII. În sec. XVI, un călător ceh, pe nume
Cristophe Harant, povesteşte despre aceşti beduini şi face o afirmaţie
surprinzătoare: căpeteniile se numesc în limba lor capi.
În epoca modernă, beduinii geabeli au aflat tot mai multe despre această
legendă a originii lor europene, integrând-o în tradiţia lor orală. Un
cercetător japonez, Nishio Tetsuo, a alcătuit un inventar lexical al
geabelilor, care nu conţine însă nici o trăsătură particulară, fiind
vorba doar de cuvinte arabe. Prin urmare, nici un fir care să confirme
legenda originii valahe a acestor beduini. Totuşi, exista un factor
biologic care merită luat în seamă: cercetările făcute în anii ’70, pe
eşantioane de sânge, prelevate de la toţi beduinii de pe muntele Sinai,
au demonstrat că geabelii sunt diferiţi şi destul de neobişnuiţi faţă de
celelalte triburi de beduini. Din păcate, nu s-au făcut comparaţii cu
populaţiile din nordul sau sudul Dunării. În plus, chiar dacă s-ar face,
nu ştim cât de relevante ar fi rezultatele, deoarece în Balcani au avut
loc, de-a lungul timpului, multe amestecuri de populaţii. Iata si
concluzia cercetatorului: este vorba de o interpretare eronata a
textului lui Eutychius, care a luat proportii, asemenea telefonului fara
fir, si a patruns chiar si in traditia beduinilor. In realitate, nu
stim decat ca cele o suta de familii trimise de Iustinian sa ajute la
treburile manastirii proveneau din imperiu, dar nu stim de unde anume.
Etnonimul Lah nu stim la ce se refera. Valahii si Marea Neagra au fost
introduse ulterior in poveste, printr-o interpretare eronata. Capi nu
este un cuvant romanesc sau romanic. Nu exista urme romanice in limba
geabelilor. Prin urmare, daca acesti beduini au, intr-adevar, o
ascendenta europeana, acest lucru nu mai poate fi stabilit astazi decat
pe baza unor analize de ADN.
O
altă cercetare a fost întreprinsă de către Laura Sitaru, dar
concluziile sale sunt diferite de cele ale lui Popescu-Beliş. Pe lângă
mărturia lingvistică a călătorului ceh, mai aflăm şi de aventurile
călătorului german Samuel Kiechel, tot în secolul al XVI-lea, care spune
că aceşti beduini spun la păduchi pedoci. Mai trebuie să ţinem cont,
afirmă cercetătoarea, de faptul că, la scurtă vreme dupa fondarea
mănăstirii, în anul 570, pelerinul Antoninus Placentinus, vizitând acele
locuri, susţine că la Sfânta Ecaterina se vorbeau latina, greaca,
siriaca, egipteana şi bessa. Or, se ştie că bessi erau un trib tracic
din Balcani. Există şi astăzi un trib de beduini numit bezya, care
locuieşte în orasul Ter, nu departe de muntele Sinai. Este aceasta o
coincidenţa? Oare acei “servitori romani (sau ai romanilor)” de care
pomeneşte Eutychius erau traci care încă îşi păstrasera limba maternă şi
se rugau în limba lor ori într-o limbă romanică în curs de formare?
Pentru Andrei Popescu-Beliş, prezenţa bessilor la Mănăstirea Sfânta
Ecaterina este extrem de improbabilă, în ciuda acestei mărturii. Pentru
Laura Sitaru, este o cale importantă de cercetare.

În plus, spune cercetătoarea, existenţa celor două cuvinte cu aspect
românesc în limba geabelilor în sec. XVI este o dovadă clară că aceşti
beduini sunt romanici creştini care au fost arabizaţi. E posibil ca în
limba lor să mai existe şi alte urme, dar încă nu au fost întreprinse
cercetări serioase în acest sens. Inventarul lexical redactat de
cercetătorul japonez nu este suficient de relevant, căci se bazează doar
pe trei subiecţi intervievaţi, membri ai aceleiaşi familii, care, în
plus, nu locuiesc în satul geabelilor, aflat chiar lângă mănăstire, ci
în oraşul Ter.
Cercetările cu privire la misteriosul trib al geabelilor sunt abia la
început. Să rezumăm: tradiţia afirmă că geabelii sunt creştini europeni,
aduşi chiar la întemeierea mănăstirii, în sec. VI, pentru slujirea şi
paza monahilor. Nu ştim exact din ce parte a imperiului provin, deoarece
au avut loc interpolări în manuscrise. Din punct de vedere biologic,
geabelii sunt, în mod sigur, un neam distinct de ceilalţi beduini de pe
muntele Sinai. Din punct de vedere lingvistic, ei au fost arabizaţi
complet, dar în sec. XVI, mai existau cuvinte romanice în limba lor. De
altfel, încă nu au fost întreprinse anchete lingvistice serioase asupra
graiului lor. Rezultă de aici multe semne de întrebare. Dar cel mai
important lucru care trebuie luat în considerare este prezenţa bessilor
la această mănăstire, dar şi la altele din zonă. Într-un articol
intitulat ”Bessi în mănăstirile din Orient”, pr. prof. Dumitru Stăniloae
inventariază toate izvoarele care se referă la prezenţa acestui neam la
locurile sfinte. Astfel, pe lângă jurnalul de călătorie al lui
Antoninus Placentinus, pomenit mai sus, din care am aflat că la Sfânta
Ecaterina se vorbea limba bessă, mai aflăm, din Viaţa Sfântului
Teodosie, că în mănăstirea întemeiată de acesta la răsărit de Betleem,
în sec. VI, existau patru biserici: una pentru bolnavi mintal, una în
care se slujea în limba greacă, una în care “neamul bessilor înalţă în
limba lor rugăciunile Stăpânului comun” şi o alta, în care se slujea în
limba armeană. Tot din sec. VI-VII ne provine o informaţie datorată lui
Ioan Moscu, care spune că, în Palestina, existau două mănăstiri cu
numele Soubiba, una de limbă bessa şi una de limba siriacă. De asemenea,
în «Viaţa Sfântului Sava cel Sfinţit» se vorbeşte de mai multe
mănăstiri besse în Palestina.

Mai mult, o mănăstire de bessi exista la 553 chiar în Constantinopol.
Cine sunt aceşti bessi, prezenţi în număr aşa de mare în mănăstirile
din Orient? Sunt traci care vorbeau o latină evoluată spre o limbă
romanică? Se înţelege oare prin “limba bessă” limba autohtonilor traci?
Semnalarea bessilor şi a limbii lor la o vreme când se presupune ca
limba autohtonilor a murit demult şi că toţi tracii şi dacii romanizaţi
vorbeau latina, ar fi uimitoare. Însă cel mai important lucru care
trebuie reţinut este acela al prezenţei incontestabile a bessilor la
locurile sfinte, inclusiv la Mănăstirea “Sfânta Ecaterina”. Atestarea
lor coincide, în mod surprinzător, cu semnalarea celor o sută de familii
plecate din imperiu să slujească mănăstirea, care stau la baza
viitorului trib al geabelilor. De aici trebuie să pornească viitoarele
cercetări.
Geabelii, “oamenii de la munte”, îşi duc viaţa mai departe, neştiuţi de
fraţii lor de sange. E de mirare că nimeni nu i-a luat în seamă până
acum. E de mirare că istoricii şi lingviştii români nici n-au auzit de
ei. Astăzi, s-ar putea să fie prea târziu să se mai poată face ceva
pentru a salva de la pieire adevărul. Arabizarea ultimilor beduini
valahi pare să fie completă. Legenda va rămâne legendă, dacă nu se va
găsi o echipă cu mult entuziasm şi cu fonduri, care să întreprindă
cercetări aprofundate, să facă anchete lingvistice şi teste biologice.
Va rămâne doar amintirea unei comunităţi de valahi, plecată acum un
mileniu şi jumătate să slujească o mănăstire din Egipt.

text de Aurora Peţan

Înscrie-te la Newsletter (pe Home) și află primul
despre cele mai importante articole pe care le postăm! Sprijină munca pe
care o facem și distribuie mai departe materialele pe care ți le
trimitem! Mulțumim!


Călătorește în locurile de taină ale României! Un proiect unic de turism http://locuridetaina.ro/
avatar
Zamolxe
Admin

Mesaje : 67
Data de inscriere : 01/07/2012
Varsta : 48

Vezi profilul utilizatorului http://secretelelumilor2012.forumgratuit.ro

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum