Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Cuvinte-cheie

Ultimele subiecte
» Ne vom intoarce intr-o zi!!!!
Joi Noi 01, 2012 12:12 pm Scris de Zamolxe

» Va doresc timp
Lun Oct 22, 2012 7:18 am Scris de Zamolxe

» Noi i-am invatat pe egipteni sa faca piramidele
Vin Oct 19, 2012 12:33 pm Scris de Zamolxe

» Senzational codul Bibliei.
Lun Aug 13, 2012 3:39 pm Scris de Zamolxe

» Sfantul Graal se afla in America?
Mar Iul 31, 2012 5:46 pm Scris de Zamolxe

» De la comori blestemate, la OZN-uri: Harta Romaniei misterioase
Mar Iul 31, 2012 5:43 pm Scris de Zamolxe

» Şapte blesteme care au schimbat istoria
Mar Iul 31, 2012 5:41 pm Scris de Zamolxe

» Bucegiul subteran
Mar Iul 31, 2012 5:39 pm Scris de Zamolxe

» TOP 10 evadari uluitoare din inchisori
Mar Iul 31, 2012 5:36 pm Scris de Zamolxe

Noiembrie 2017
LunMarMierJoiVinSamDum
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930   

Calendar Calendar

Parteneri
forum gratuit



Surse votare online..
Surse votare online..
Surse votare online..

DACII în sursele literare – adevăruri uitate (I)

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

DACII în sursele literare – adevăruri uitate (I)

Mesaj Scris de Zamolxe la data de Lun Iul 09, 2012 4:03 pm

DACII în sursele literare – adevăruri uitate (I)





Postat de addaci in Arheologie | 11 comentarii







Jun 7, 2012




355ShareÎn
mod ciudat, dacii sunt amintiţi în manualul nostru de istorie într-un
mod superficial şi care, în niciun caz, nu îl poate ajuta pe tânărul
elev să realizeze gradul de civilizaţie şi cultură atins de strămoşii
săi.

Cei ce ne scriu istoria oficială “omit” să amintească de numeroasele
surse antice, medievale şi moderne care îi elogiază pe daci şi care
vorbesc în termeni laudativi despre atitudinea, carisma, obiceiurile şi
limba acestora.

În acelaşi mod ciudat, spaţiul alocat în manualul de istorie
perioadei antice a poporului nostru este suspect de mic, argumentul
potrivit căruia “nu avem informaţii prea multe despre daci” fiind unul
pe cât de pueril, pe atât de ignorant la adresa multitudinii de surse
literare care vorbesc despre daci.

Pentru a repara, într-o oarecare masură, aceste erori ale
“vajnicilor” noştrii scriitori de istorie, vom publica, periodic, citate
şi surse care îi menţionează pe geto-daci, pentru a vă da posibilitatea
să vedeţi, într-o altă lumină şi context, caracterul şi destinul celor
ce ne sunt străbuni.



Ştiinţa şi arta militară a dacilor, elogiate de greci şi romani



(Deceneu)
i-a instruit în aproape toate ramurile filosofiei, căci el era în
aceasta un maestru priceput. El i-a învăţat morala (…), i-a instruit în
ştiinţele fizicii (…), i-a învăţat logica, făcându-i cu mintea superiori
celorlalte popoare (…), demonstrându-le teoria celor 12 semne ale
zodiacului, le-a arătat orbita lunii, şi cum globul de foc al Soarelui
întrece măsura globului pământesc şi le-a expus sub ce nume şi sub ce
semne cele 346 de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit şi
până la apus, spre a se apropia sau îndepărta de polul ceresc. (Iordanes, Getica, XI, 69-70)

“Decebal era foarte priceput în planurile de război
şi iscusit în înfăptuirea lor, ştiind să aleagă prilejul de a-l ataca
pe duşman şi a se retrage la timp. Dibaci în a întinde curse, era un bun
luptător şi se pricepea să folosească izbânda, dar şi să iasă cu bine
dintr-o înfrângere. Din aceasta pricină, mult vreme a fost un duşman de
temut pentru romani.”(Dio Cassius)

“… ce mare plăcere, ca nişte oameni viteji să se
îndeletnicească cu doctrinele filozofice, când mai aveau puţin răgaz de
războaie. Puteai să-l vezi pe unul cercetând poezia cerului, pe altul
proprietăţile ierburilor şi ale arbuştilor, pe acesta studiind creşterea
şi scăderea lunii, pe celălalt observând eclipsele soarelui şi cum,
prin rotaţia cerului, soarele vrând să atingă regiunea orientală, este
dus înapoi spre regiunea occidentală…” (Iordanes, Getica)

” Se întamplă că am facut acum o călătorie lungă, drept la Istru şi
în ţara geţilor am ajuns la nişte oameni întreprinzători, care nu aveau
răgazul să asculte cuvântări, ci erau agitaţi şi tulburaţi. Acolo, la
ei, puteai să vezi peste tot săbii, platoşe, lănci, toate locurile fiind
pline de cai, arme şi oameni înarmaţi, veneam să văd oameni luptând,
unii pentru stăpânire şi putere, iar alţii pentru libertate şi pace”. (Dio Chrysostomus, Discursuri)

“Prin ţara lor curge râul Marisosm ce se varsă în
Dunare. Ei (romanii) numeau Danubius partea superioara a fluviului şi
cea dinspre izvoare până la cataracte. Ţinuturile de aici se afla, în
cea mai mare parte, în stăpanirea dacilor. Partea inferioară a
fluviului, până la Pont – de-a lungul căreia traiesc geţii – ei o numesc
Istru. Dacii au aceeaşi limbă cu geţii”. (Strabon, Geografia)

“În tinereţea sa, pe când era rege Burebista, cel
dintâi şi cel mai mare dintre regii stăpânitori asupra Traciei şi
obţinând de la acesta stăpanirea peste întreg ţinutul de dincolo de
Potamos şi peste împrejurimi, Acornion face foarte multe lucruri bune
patriei sale, spunând şi dându-i totdeauna cele mai bune sfaturi şi
câştigând prin vorbele sale bunăvoinţa regelui pentru oraşul sau.” (Inscripţia lui Acornion de la Dionysopolis)



Limba română, vlăstar al limbii dacilor



Şi nici nu trebuie dacă vei afla defecte în poeziile ce le fac şi cari sunt aproape opera unui poet get. (Ovidiu, Ex Ponto, 1,iv,13,v. 16-22)

Latineasca, departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc azi
s-ar putea zice că este mai puţin în firea celei dintâi firi romane, că
ea a schimbat mai mult vorbele sale cele dintâi şi dacă nu m-aş teme să
dau o înfăţişare paradoxală acestei observaţii juste aş zice că ea e cea
mai nouă dintre toate, sau cel puţin a aceea în ale cărei părţi se
găsesc mai puţine urme din graiul popoarelor din care s-au născut. Limba
latinească în adevăr se trage din acest grai, iar celelalte limbi mai
ales moldoveneasca sunt însuşi acest grai. (D`Hauterive, Memoriu asupra vechei si actualei stări a Moldovei, Ed. Acad., p 255-257, 1902)

Şi supt acel nume [Dacia] au trăit aceste ţări, până la al doilea
descălecat cu Dragoş Vodă. Şi acum mulţi ne zic nouă, ţării noastre şi
Ţării Munteneşti, streinii, Datzia. (M.Costin:1632-1691, De neamul Moldovenilor)

Nevinovata nenorocire de a fi produs o şcoală [Ardeleană] destul de
numeroasă de romani noi, care făr a-şi sprijini zisele cu faptele, socot
că-şi trag respectul lumii asupra-şi când strigă că se trag din romani,
că sunt romani şi prin urmare cel întâiu popor din lume. (M. Kogălniceanu)

Altminteri,
norodul şi la noi în Moldova ca şi în alte ţări pe care ştiinţa nu le-a
luminat încă, e foarte plecat spre eres şi încă nu s-a curăţat
desăvârşit de necurăţia cea veche, încât se mai închină şi acuma în
poezii şi cântece la nunţi, îngropăciuni şi alte întâmplări ştiute, la
câţiva zei necunoscuţi şi care se vede că se trag din idolii cei vechi
ai dacilor. (D. Cantemir, capitolul despre Religia moldovenilor)

Acesti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wölsche, ci
vlahi, urmaşi ai marii şi străvechii seminţii de popoare a tracilor,
dacilor şi geţilor, care şi acum, îşi au limba lor proprie şi cu toate
asupririle, locuiesc în Valachia, Moldova, Transilvania şi Ungaria în
număr de milioane. (Schlözer, Russische Annalen- sec XVIII)

Dachii prea veche a lor limbă osebită având, cum o lăsară, cum o
lepădară aşa de tot şi luară a romanilor, aceasta nici să poate socoti
nici crede. (C.Cantacuzino)

Nu ne putem mira îndeajuns care e pricina că voi ungurii ne-aţi
apăsat pe noi într-atâta şi ne-aţi aruncat după cap şi jugul iobăgiei,
când noi suntem şi am fost întotdeauna mai mulţi decât ungurii şi ce e
mai mult, suntem şi mai demult decât voi în această ţară, căci suntem
rămăşitele încă a vechilor DACI. (Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae)

Opreşte dacule, nu şti tu că adierea aceasta de viaţă care suflă de
la munte a uscat lacrimile copilăriei mele, a dezmierdat visurile mele
de tânăr şi mă găseşte iar după lungă despărtire, tânăr, îmbătrânit, cu
fruntea brăzdată, cu inima sfărâmată, dezamăgit! (Alecu Russo)

Da, am zis-o şi o voi repeta până voi putea fi auzit, că misiunea
noastră este să dăm ştiinţelor arheologice pe omul Carpaţilor
preistoric, anteistoric. (Cezar Bolliac)

Este vorba de un popor care prin strămoşii săi îşi are rădăcini de
patru ori milenare, aceasta este mândria şi aceata este puterea noastră.
(Nicolae Iorga, Originea, firea şi destinul neamului românesc în Enciclopedia României)

(Cu ocazia intrării triumfale în Roma a lui Constantin cel Mare) s-au
strâns în jurul draconilor, legaţi cu vârfurile aurite şi ferecate în
pietre strălucitoare ale suliţelor, umflaţi de un vânt mare şi astfel
şuierând ca şi stârniţi de mânie, lăsând să fluture în vânt cozile
ample. (Ammianus Marcelinus, Rerum gestarum, 16,10,17)

Românii despre care am mai spus că sunt daci. (Bocignoli, 29.6.1524, la Răgusa)

Cantitatea de grâu adusă din Pont e mai mare decât tot ceea ce ne
devine din celelalte porturi comerciale, deoarece, acest ţinut produce
cea mai mare cantitate de grâu. (Demostene, Discursuri)



Mândrie şi principii morale



Getul zdrenţăros sau scitul pribeag târându-şi avutul de ici-colo,
n-au de ce să-l pizmuiască pe stăpânul celei mai întinse moşii…Căci
nicăieri ca printre aceşti pribegi nu întâlnesti mame maştere care-şi
iubesc cu duioşie de adevărată mamă copiii vitregi. Aici nu întâlneşti
soţie îngâmfată de zestrea ei şi mândră de adulterele ei sau de soţul ei
din care a făcut un sclav! Zestrea cea mai frumoasă e socotită aici
cinstea tatălui, virtutea mamei şi credinţa sotiei! (Horaţiu)

Neamul geţilor, care au fost mai războinici decât oricare dintre
oamenii care au trăit cândva şi aceasta nu numai datorită tăriei
trupului lor, dar şi pentru că astfel îi convinsese slăvitul lor
Zamolxes. Crezând că nu mor, doar că îşi schimbă locuinţa, ei sunt mai
porniţi pe lupte, decât ar fi înclinaţi să întrepindă o călătorie.
(posibil citat din Getica lui Traian) (Iulian, Cezarii,Traian,22)

(Cato:) Feriţi-ne, zei ceresti, ca, printr-un dezastru care i-ar pune
în mişcare pe daci şi pe geţi, Roma să cadă, iar eu să mai rămân
teafăr…(Lucanus, Pharsalia, II, 295-297)

Civilizaţia şi istoria au început acolo unde locuieşte azi neamul românesc. (W. Schiller, arheolog american)



Să dăm la o parte vălul necunoaşterii!



Volumul de informaţii despre daci este unul imens. Ignorarea acestor
dovezi de către cei ce au calitatea şi responsabilitatea de a ne scrie
istoria oficială poate fi interpretată drept un semn de rea-credinţă
sau, cu atât mai grav, de superficialitate profesională.

Sunteţi datori, domnilor istorici, prin prisma meseriei pe care
singuri aţi ales-o, să daţi la o parte vălul necunoaşterii de pe ochii
opiniei publice, să-i informaţi pe contemporanii dumneavoastră asupra
descendenţei lor, să le redaţi mândria şi amintirea a ceea ce străbunii
lor au însemnat şi au lăsat în urmă şi să faceţi ceea ce v-aţi angajat
să faceţi: scormoniţi trecutul, căci multe adevăruri ascunde!



un articol de Valentin Roman



Înscrie-te la Newsletter (pe Home) și află primul
despre cele mai importante articole pe care le postăm! Sprijină munca pe
care o facem și distribuie mai departe materialele pe care ți le
trimitem! Mulţumim!


Călătorește în locurile de taină ale României! Un proiect unic de turism http://locuridetaina.ro/
avatar
Zamolxe
Admin

Mesaje : 67
Data de inscriere : 01/07/2012
Varsta : 48

Vezi profilul utilizatorului http://secretelelumilor2012.forumgratuit.ro

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum