Ţărani împuşcaţi pentru o vadră de vin; vite, grâne şi alte bunuri furate; femei violate. Sunt doar câteva „fapte de vitejie" comise de ostaşii sovietici în 1944-1945, consemnate în rapoartele NKVD.

Autor: Mihai Taşcă | 1291 vizualizări

Ţărani împuşcaţi pentru o vadră de vin; vite, grâne şi alte bunuri furate; femei violate. Sunt doar câteva „fapte de vitejie" comise de ostaşii sovietici în 1944-1945, consemnate în rapoartele NKVD.

Peste câteva zile, o parte din conaţionalii noştri vor sărbători ceea ce ei numesc victoria în „marele război pentru apărarea patriei". Fără a pune în discuţie faptul dacă sintagma este aplicabilă şi în cazul Basarabiei şi fără a diminua rolul Armatei Roşii în cel de-al Doilea Război Mondial, ne propunem să abordăm o altă faţetă a ostaşului sovietic - comportamentul acestuia în teritoriul „eliberat" dintre Prut şi Nistru. Or, imediat ce au păşit pe pământul basarabean, mulţi s-au apucat de omorât şi de jefuit băştinaşii.

Informaţiile despre crimele, tâlhăriile şi jafurile comise de soldaţii sovietici la „eliberarea" Basarabiei au fost ţinute sub şapte lacăte, nefiind accesibile pentru cercetare. În perioada sovietică nici nu putea fi altfel, pentru că asta ar fi ştirbit imaginea „ostaşului eliberator" şi a URSS.

Puţinele documente din arhiva Ministerului de Interne la care am avut acces arată că soldaţii Armatei Roşii au comis un şir de infracţiuni grave chiar în primele zile după ce au păşit pe teritoriul Basarabiei (aprilie 1944), mulţi scăpând fără a fi pedepsiţi.

Situaţia nu s-a schimbat nici după încheierea războiului, când Armata Sovietică a rămas în RSS Moldovenească. Potrivit unui raport NKVD până mai ieri secret, timp de o lună şi jumătate - între 15 noiembrie şi 31 decembrie 1945 - au fost înregistrate peste 25 de crime săvârşite de soldaţii şi ofiţerii sovietici, printre care şapte omucideri, nouă jafuri, patru furturi din apartamente, cinci acte de huliganism.

Click aici pentru a vedea GALERIA FOTO

Despre creşterea criminalităţii în rândul soldaţilor şi ofiţerilor Armatei Roşii vorbesc şi următoarele cifre: timp de cinci zile (între 27 şi 31 decembrie 1945), din numărul total de 230 de persoane reţinute în Chişinău pentru comiterea unor infracţiuni sau încălcarea ordinii publice, 153 (65%) au fost soldaţi şi ofiţeri ai Armatei Sovietice.

Se mai consemna că, în pofida faptului că statutul militar obliga soldaţii şi ofiţerii sovietici să acorde ajutor organelor de drept, aceştia, în procesul reţinerii, opuneau rezistenţă fizică şi chiar aplicau arma din dotare.

VINUL ŞI COVOARELE I-AU ÎNNEBUNIT PE SOVIETICI

Rapoartele venite în adresa Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) din RSSM de la filialele NKVD din judeţe începând cu aprilie 1944 atestau o continuă creştere a infracţiunilor comise de militarii sovietici pe teritoriul Basarabiei „eliberate". Informaţiile parcă erau ştiri de pe front.

+ La 4 aprilie 1944, în curtea unui locuitor al satului Zahoreni, judeţul Orhei, au intrat doi soldaţi sovietici şi au solicitat vin. Răspunsul negativ al stăpânului i-a înfuriat aşa de tare încât soldaţii l-au împuşcat pe fiul stăpânului şi au plecat.

+ În noaptea de 17 aprilie 1944, sergentul major Isakov şi soldatul Kravcenko din regimentul nr. 126, Armata a 4-a, au furat de la locuitorul Melnic din satul Bolohan, jud. Orhei, vaca şi doi juncani, pe care ulterior i-au tăiat.

+ La 21 aprilie 1944, în ograda locuitorului oraşului Soroca A. Griţenco au intrat opt soldaţi ai unui regiment de tancuri. Ei au solicitat vin. La răspunsul negativ al stăpânului, soldatul T. Gomzeakov l-a ameninţat şi l-a lovit cu arma, apoi militarii l-au legat pe Griţenco şi au plecat cu 200 de litri de vin.

+ La 22 aprilie 1944, locotenentul Armatei a 5-a aeropurtate Ciuksin, împreună cu fruntaşul Tkacenko şi soldatul Akonov, au percheziţionat nelegitim de trei ori casa cetăţencei Leskova din Bălţi, deposedând-o de zece covoare şi alte lucruri.

+ La 25 aprilie 1944, locuitorul L. din satul Musteaţă, raionul Făleşti, a invitat la el în casă doi soldaţi sovietici, pe care, după ce i-a servit cu vin, i-a rugat să-i omoare pe consătenii lui M. şi C., care, chipurile, l-ar fi turnat Siguranţei române. Solicitarea a fost executată. Soldaţii au dispărut.

+ 27 aprilie 1944, trei soldaţi beţi au intrat în casa cetăţeanului Căpăţână din satul Susleni, judeţul Orhei, cerând vin. La refuzul stăpânului, aceştia au deschis focul din armele din dotare. Căpăţână a reuşit să scape sărind peste geam. Soldaţii au tras câteva rafale după el, apoi au sfărâmat yala de la beci şi au luat şase căldări cu vin.

+ La 1 iulie 1944, la cetăţeanul Vasile Balan din satul Scorţeni, judeţul Orhei, au venit trei soldaţi şi au cerut vin. În seara aceleiaşi zile, Balan i-a condus la casa Mariei Ursachi. Fiind refuzaţi de femeie, soldaţii, care erau beţi, în discuţii aprinse l-au împuşcat pe Balan şi au dispărut fără a fi identificaţi.

+ La 20 septembrie 1944, nu departe de satul Cuhneşti, raionul Balatina, trei localnici au fost jefuiţi de doi soldaţi ai lazaretului veterinar militar dislocat în sat. Au fost identificaţi de cei jefuiţi, dar comandantul lazaretului s-a opus arestului.

FURTURI DE PROPORŢII LA CIUTULEŞTI

Un alt raport ajuns pe masa secretarului CC al PC (b) din RSSM, unul Salagor, arată că au avut loc jafuri de proporţii în satul Ciutuleşti, raionul Floreşti.
La 6 mai 1944, un regiment de cazaci (circa 800 de oameni) din componenţa Frontului 2 Ucrainean, a intrat în comuna Ciutuleşti, judeţul Soroca, anunţând că se opresc aici la popas peste noapte. Soldaţii şi ofiţerii au fost repartizaţi câte 10-20 la o casă. Spre seară, îmbătaţi de vinul moldovenesc, aceştia, folosind armele din dotare, s-au dedat la jafuri.

Astfel, la ora 17.00, un grup de circa 30 de cazaci au luat cu forţa de la locuitorul satului Alexei P. Ţurcan zece puduri de orz, şase de ovăs şi trei de porumb. La încercările stăpânului de a protesta împotriva ilegalităţii acţiunilor, i s-a răspuns: „Încă o vorbă şi te împuşcăm".

„Limba moldoveneasca" românizată în filmele sovietice

Soarta deputaţilor din primul Soviet Suprem al Moldovei

GALERIE FOTO Cum colabora Securitatea din România cu KGB

O oră mai târziu, soldaţii acestui regiment au tăbărât asupra locuitorului Gheorghe Gh. Robu, care îşi lucra pământul, şi, ameninţându-l cu arma, i-au luat calul şi mânzul, dispărând.

La ora 22.00, un grup de trei cazaci a năvălit în casa cetăţeanului Gheorghe Şt. Catruc. Unul dintre soldaţi l-a ameninţat cu arma, ceilalţi au intrat în grajd şi au luat o oaie. În acelaşi timp, alţi trei cazaci înarmaţi au intrat în curtea cetăţencei Eugenia Al. Bragari, au împuşcat o scroafă, au luat 16 găini şi au plecat.

Alţi cinci cazaci, găzduiţi de Anastasia I. Cazacu, s-au îmbătat şi s-au luat la bătaie, provocându-şi răni de sabie. Apoi, au smuls un covor de pe perete, au luat o fustă, o bluză şi un batic şi au dispărut. A doua zi dimineaţa, regimentul de cazaci a plecat nestingherit spre Bălţi.

Ciutuleştenii au reclamat alte 18 cazuri de jaf comise în acea zi de soldaţii sovietici. S-a constatat că în noaptea de pomină cazacii au jefuit ţăranii din localitate de patru cai, două junci, doi porci, cinci oi, 1.000 de kilograme de făină şi alte bunuri.

La 14 mai 1944, pe teritoriul secţiei experimentale a colegiului din Soroca, aflată în satul Vasilcău, a venit unitatea militară nr.23629 cu un număr de 200 de soldaţi. Tot aici au fost amplasaţi şi cei 500 de cai ai unităţii. În aceeaşi zi, ostaşii au luat de la Alexei Lupu, un locuitor al satului, calul cu tot cu căruţă, iar un soldat a smuls de pe capetele a doi copii căciulile de oaie de caracul, lăsându-le-o în loc pe a sa.

DUPĂ ORZ ŞI ORZOAICĂ

În seara aceleiaşi zile, căpitanul Popov, comandantul unităţii respective, l-a invitat la el pe directorul secţiei experimentale P. Mâţu şi, ameninţându-l cu arma, i-a solicitat jumătate de tonă de ovăz, precizând că are de a face cu cazacii de pe Don. „Rugămintea" a fost îndeplinită.

A doua zi, acelaşi Popov a solicitat alte şase tone de ovăs, însă, la rugămintea lui Mâţu, cantitatea solicitată a fost înlocuită cu două tone de orzoaică. Iar seara Popov a dispus confiscarea a 350 de kilograme de cartofi.
La 15 mai, soldaţii au mai luat de la baza de selecţie un porc, un curcan, au devastat trei stupi de albine şi au înlocuit un cal sănătos cu unul bolnav. La 16 mai 1944, unitatea militară nr. 23629 a părăsit satul Vasilcău, îndreptându-se spre comuna Cubolta.

Soldaţii sovietici împuşcau tot ce întâlneau în cale

Tâlhăriile şi jafurile comise de ostaşii sovietici i-au îngrijorat atât de mult pe ţăranii basarabeni, îndeosebi pe cei din satele aşezate lângă drumurile naţionale, încât aceştia refuzau să iasă să-şi lucreze câmpurile.

Astfel, la 20 mai 1944, locotenentul Enolţev din cadrul diviziei de puşcaşi numărul 134, Armata a 6-a, ameninţându-l cu arma din dotare, l-a deposedat pe un locuitor al satului Răduleni, Floreşti, de doi cai, în timp ce acesta îşi lucra ogorul. Unui alt ţăran, din satul Dubna, ostaşul i-a luat ceasul de buzunar.
Într-un raport al organelor NKVD se menţiona că zece ţărani din satul Mărăndeni, judeţul Bălţi, au refuzat să iasă în câmp, declarând: „Nu ieşim deoarece soldaţii sovietici ne iau animalele. Vom lucra pământul când armata va pleca mai departe".

Doar între 5 şi 10 august 1944, de la locuitorii satului Îndărăpnici, judeţul Orhei, ostaşii Armatei Roşii au furat 13 animale mari cornute.

„Spânzurătoarea să dea în Stalin!..." Vezi GALERIA FOTO!

"Spionul României" Gheorghe Briceag şi grupul antisovietic din Costeşti

Back in the USSR

Basarabeni în Corpul rus de pază. Vezi GALERIA FOTO!

INFRACTORII N-AU FOST IDENTIFICAŢI

Rapoartele menţionau că soldaţii sovietici deschideau focul în satele moldoveneşti aleatoriu, rănind şi ucigând oameni.

Astfel, la 10 aprilie 1944, în urma unui împuşcături la întâmplare, a fost rănit în mână un oarecare Migu, locuitor al satului Bolohan, judeţul Orhei, iar la 16 aprilie un soldat a împuşcat prin geam în casa cetăţencei Stati, din satul Drochia, judeţul Bălţi, omorând-o. În ambele cazuri făptaşii nu au fost identificaţi.
La 8 iulie 1944, un ofiţer şi doi soldaţi ai Armatei Sovietice au tras în preşedintele sovietului sătesc din Căzăneşti, judeţul Orhei.

Cu tancul după vin la Soroca

Cazuri grave de crime au avut loc şi în unele sate din judeţul Soroca. La 15 iunie 1944, un grup format din 15 tanchişti, din unitatea militară numărul 150, îmbarcaţi pe un tanc, a mers pentru aprovizionare în satul Şestaci, din raionul Cotiujeni.

Ostaşii au schimbat haine pe vin. După ce s-au îmbătat, au deschis foc aleatoriu, împrăştiind cireada satului. În drum spre Şoldăneşti, au observat o turmă de oi păzită de o fetiţă de zece ani. Au oprit tancul, au luat o oaie şi au revenit în unitate.

La 18 iunie 1944, locotenentul Lujanski din aceeaşi unitate militară a anunţat echipajele din subordine că rezervele de produse alimentare s-au terminat, iar doritorii pot pleca după noi provizii. Lujanski a preîntâmpinat tanchiştii să nu întreprindă nimic în raza raionului Şoldăneşti: „În rest, faceţi ce vreţi, dar fără vin nu vă întoarceţi".

AU VIOLAT O FEMEIE ŞI I-AU GOLIT BECIUL
Urcaţi pe un tanc model T-34, 18 tanchişti au mers în satul Cuşmirca, raionul Cotiujeni. Aici au făcut schimb de haine pe vin şi s-au îmbătat. Ulterior, câţiva dintre soldaţi au decis să-şi recupereze hainele şi au venit cu tancul la poarta unuia dintre locuitorii satului, cetăţeanul Martin. Aici au tras două focuri din puşca de pe tanc, dărâmând câteva acareturi de lângă gospodăria ţăranului. „Eliberatorii" şi-au recuperat hainele şi au mai luat alte 40 de vedre de vin.

Apoi au mers la Şestaci. La întoarcere militarii beţi au dărâmat cu tancul o cruce mare de piatră, aflată la 15 metri de marginea drumului, au ameninţat un cioban cu arma, luându-i 12 oi. La Şestaci, tanchiştii au distrus uşa şi geamurile casei cetăţencei Ionco, i-au spart vesela şi au luat un viţel şi alte bunuri.

Tot în acest sat „ostaşii eliberatori" au violat o femeie în vârstă de 55 de ani, după care i-au luat din beci un butoi cu vin, doi saci cu făină şi doi cu nuci. Un alt locuitor al satului, Martalog, ameninţat cu arma, a fost deposedat de un butoi cu vin şi alte produse.

Răfuieli cu grenade la nuntă

O nuntă care a avut loc la 29 septembrie 1944 în satul Sărata Galbenă, judeţul Tighina, s-a transformat într-un câmp de luptă între soldaţii sovietici.

La petrecere au fost invitaţi locotenentul Troekurov şi soldatul Kraiko, din cadrul unităţii militare dislocate în sat, precum şi căpitanul de securitate Anufriev. În toiul nunţii au venit alţi 12 soldaţi-tanchişti, care erau în trecere prin localitate, în frunte cu locotenentul Cirişkov. După ce s-a îmbătat, Cirişkov s-a dat la soţia unui locuitor, înjurând şi insultând nuntaşii.

Troekurov şi Anufriev au încercat să-l calmeze, însă acesta s-a supărat foc şi, profitând de superioritatea numerică, i-a arestat pe cei trei. I-a închis într-o odaie, ordonând să fie împuşcaţi. Un tanchist a tras o rafală, omorându-l pe unul Kraiko şi rănindu-l pe Troekurov. Anufriev şi Troekurov au reuşit să fugă pe geam doar după ce s-a răsturnat lampa şi în încăpere s-a făcut beznă. Cei doi au fost urmăriţi de soldaţii lui Cirişkov. Acesta a înşfăcat o grenadă antitanc şi a vrut s-o arunce în nuntaşi, dar a fost oprit de ai săi. Locotenentul Troekurov şi căpitanul Anufriev au organizat urmărirea grupului de tanchişti, iar în urma schimbului de focuri au mai fost răniţi alţi patru ostaşi, unul dintre care mortal.[code]