Căutare
Cuvinte-cheie
Ultimele subiecte
Surse votare online..
Surse votare online..
Surse votare online..
De la comori blestemate, la OZN-uri: Harta Romaniei misterioase
Pagina 1 din 1
De la comori blestemate, la OZN-uri: Harta Romaniei misterioase
[b]
De la comori blestemate, la OZN-uri: Harta Romaniei misterioase
[/b]
De la comori blestemate, la OZN-uri: Harta Romaniei misterioase
[/b]
[b]joi, 20 octombrie 2011[/b]
[b]Nu
puţine sunt zonele României unde se spune că paranormalul învinge
realitatea, făcând să rodească, încă din vremuri imemoriale, legende,
mistere şi poveşti incredibile. De la păduri pe care vizitatorii le
descriu ca “portaluri” către alte lumi, deasupra cărora s-ar fi perindat
destule OZN-uri cât să le aducă faimă internaţională, până la temple
misterioase sau comori blestemate, nimic nu lipseşte de pa harta
României aşa-zis paranormale sau superstiţioase, dacă e să-i ascultăm pe
sceptici. Pădurea Baciului, Templul Ursitelor, Râpa Diavolului şi
satele maramureşene în care maşinile “alunecă” la deal sunt primele
destinaţii de pe acest traseu al misterelor autohtone asupra cărora
ne-am oprit pentru a vedea unde se termină explicaţiile ştiinţifice şi
unde începe folclorul local.[/b]
puţine sunt zonele României unde se spune că paranormalul învinge
realitatea, făcând să rodească, încă din vremuri imemoriale, legende,
mistere şi poveşti incredibile. De la păduri pe care vizitatorii le
descriu ca “portaluri” către alte lumi, deasupra cărora s-ar fi perindat
destule OZN-uri cât să le aducă faimă internaţională, până la temple
misterioase sau comori blestemate, nimic nu lipseşte de pa harta
României aşa-zis paranormale sau superstiţioase, dacă e să-i ascultăm pe
sceptici. Pădurea Baciului, Templul Ursitelor, Râpa Diavolului şi
satele maramureşene în care maşinile “alunecă” la deal sunt primele
destinaţii de pe acest traseu al misterelor autohtone asupra cărora
ne-am oprit pentru a vedea unde se termină explicaţiile ştiinţifice şi
unde începe folclorul local.[/b]
de Camelia Moga
[b]Pădurea Baciu – ‘tărâmul’ preferat al specialiştilor în paranormal şi ezoterism[/b]
Pădurea
Hoia-Baciu, situată în inima Ardealului, în vestul oraşului Cluj
Napoca, este cu siguranţă locul cel mai faimos din România unde au fost
investigate şi analizate o serie de fenomene absolut inexplicabile.
Fenomenele paranormale întâlnite aici sunt în mod clar evidente, fiind
necontestate chiar şi de cei mai sceptici oameni de ştiinţă. Încă din
cele mai vechi timpuri, localnicii din jurul pădurii au observat pe
propria piele că ceva straniu se întâmplă cu ei sau în jurul lor:
senzaţii fizice inexplicabile, observarea unor lumini cu forme şi culori
diverse, umbre ciudate, voci şi chipuri umane. Percepută ca o poartă
între lumi, pădurea Baciu a rămas multă vreme un subiect tabu, oamenii
temându-se să-i calce ‘pragul’ sau să aducă vorba despre ea,
considerând-o un loc bântuit de duhuri rele. Cel care s-a încumetat să
spargă gheaţa pentru o analiză aprofundată a fenomenelor paranormale
specifice locului a fost biologul Alexandru Sift (1936-1993). Din 1950
şi până în 1960, el a surprins cu aparatul de fotografiat ‘umbrele’ care
îl însoţeau în lungile plimbări printre stejarii misterioasei păduri,
dar şi numeroase alte forme, lumini şi siluete, invizibile cu ochiul
liber. După 1970, cercetările începute de Sift au fost continuate de
diverşi oameni de ştiinţă din România. Zona devine în scurt timp celebră
şi printre specialiştii în paranormal şi ezoterism din întreaga lume,
cercetători renumiţi din Europa şi Statele Unite reuşind să prindă pe
peliculă misterele pădurii.
Hoia-Baciu, situată în inima Ardealului, în vestul oraşului Cluj
Napoca, este cu siguranţă locul cel mai faimos din România unde au fost
investigate şi analizate o serie de fenomene absolut inexplicabile.
Fenomenele paranormale întâlnite aici sunt în mod clar evidente, fiind
necontestate chiar şi de cei mai sceptici oameni de ştiinţă. Încă din
cele mai vechi timpuri, localnicii din jurul pădurii au observat pe
propria piele că ceva straniu se întâmplă cu ei sau în jurul lor:
senzaţii fizice inexplicabile, observarea unor lumini cu forme şi culori
diverse, umbre ciudate, voci şi chipuri umane. Percepută ca o poartă
între lumi, pădurea Baciu a rămas multă vreme un subiect tabu, oamenii
temându-se să-i calce ‘pragul’ sau să aducă vorba despre ea,
considerând-o un loc bântuit de duhuri rele. Cel care s-a încumetat să
spargă gheaţa pentru o analiză aprofundată a fenomenelor paranormale
specifice locului a fost biologul Alexandru Sift (1936-1993). Din 1950
şi până în 1960, el a surprins cu aparatul de fotografiat ‘umbrele’ care
îl însoţeau în lungile plimbări printre stejarii misterioasei păduri,
dar şi numeroase alte forme, lumini şi siluete, invizibile cu ochiul
liber. După 1970, cercetările începute de Sift au fost continuate de
diverşi oameni de ştiinţă din România. Zona devine în scurt timp celebră
şi printre specialiştii în paranormal şi ezoterism din întreaga lume,
cercetători renumiţi din Europa şi Statele Unite reuşind să prindă pe
peliculă misterele pădurii.
Cercetătorul
Adrian Pătruţ, doctor în chimie şi conferenţiar la Universitatea
“Babes-Bolyai” din Cluj, preşedinte al Societăţii Române de
Parapsihologie, şi-a dedicat o bună parte din viaţă cercetării
fenomenelor stranii din pădurea Baciu, fiind în prezent una dintre cele
mai autorizate voci pe subiect. După 30 de ani de cercetări, profesorul
susţine că spectrul larg al fenomenelor paranormale întâlnite în Pădurea
Baciu nu permite încadrarea lor într-un singur capitol al
fenomenologiei paranormale. Structuri imateriale sau materiale de forme
diverse care apar în faţa ochilor curioşilor, în miez de noapte sau în
plină zi, fluctuaţii ale câmpului electromagnetic, emisii infrasunet sau
urme neobişnuite apărute pe sol reprezintă doar o parte din
“spectacolul” pe care pădurea îl oferă cu generozitate călătorului mai
mult sau mai puţin avizat. Oamenii care trec accidental prin anumite
zone ale pădurii, considerate de iniţiaţi adevărate porţi de trecere în
alte lumi, se plâng de arsuri de piele, anxietate, stare de leşin, sete
excesivă, iritaţii, dureri de cap etc. Aici şi plantele par afectate de
misterele pădurii, vegetaţia prezentând pe alocuri forme de
deshidratare, arsuri şi necroze ale tulpinilor şi frunzelor. Pădurea mai
este celebră şi datorită aşa-numitelor OZN-uri care străbat cerul, din
senin, dar şi celor invizibile pentru ochiul uman, care pot fi însă
fotografiate. “Prezenţa OZN-urilor invizibile, mult mai numeroase decât
cele vizibile, reprezintă o premieră mondială”, spune Pătruţ.
Adrian Pătruţ, doctor în chimie şi conferenţiar la Universitatea
“Babes-Bolyai” din Cluj, preşedinte al Societăţii Române de
Parapsihologie, şi-a dedicat o bună parte din viaţă cercetării
fenomenelor stranii din pădurea Baciu, fiind în prezent una dintre cele
mai autorizate voci pe subiect. După 30 de ani de cercetări, profesorul
susţine că spectrul larg al fenomenelor paranormale întâlnite în Pădurea
Baciu nu permite încadrarea lor într-un singur capitol al
fenomenologiei paranormale. Structuri imateriale sau materiale de forme
diverse care apar în faţa ochilor curioşilor, în miez de noapte sau în
plină zi, fluctuaţii ale câmpului electromagnetic, emisii infrasunet sau
urme neobişnuite apărute pe sol reprezintă doar o parte din
“spectacolul” pe care pădurea îl oferă cu generozitate călătorului mai
mult sau mai puţin avizat. Oamenii care trec accidental prin anumite
zone ale pădurii, considerate de iniţiaţi adevărate porţi de trecere în
alte lumi, se plâng de arsuri de piele, anxietate, stare de leşin, sete
excesivă, iritaţii, dureri de cap etc. Aici şi plantele par afectate de
misterele pădurii, vegetaţia prezentând pe alocuri forme de
deshidratare, arsuri şi necroze ale tulpinilor şi frunzelor. Pădurea mai
este celebră şi datorită aşa-numitelor OZN-uri care străbat cerul, din
senin, dar şi celor invizibile pentru ochiul uman, care pot fi însă
fotografiate. “Prezenţa OZN-urilor invizibile, mult mai numeroase decât
cele vizibile, reprezintă o premieră mondială”, spune Pătruţ.
În
lume, zone cu astfel de manifestări mai sunt în Deşertul Mojave, Golful
Breeze din Statele Unite, La Spezia-Arenzano din Italia, Valea
Hessdalen din Norvegia, Belo Horizonte din Brazilia şi Muntele Kailasa
din Tibet. “Însă, prin amploarea, varietatea şi complexitatea
manifestărilor, Pădurea Baciu rămâne, până în prezent, cea mai
importantă zonă cunoscută în care se produc relativ sistematic fenomene
neconvenţionale”, afirmă profesorul clujean.
lume, zone cu astfel de manifestări mai sunt în Deşertul Mojave, Golful
Breeze din Statele Unite, La Spezia-Arenzano din Italia, Valea
Hessdalen din Norvegia, Belo Horizonte din Brazilia şi Muntele Kailasa
din Tibet. “Însă, prin amploarea, varietatea şi complexitatea
manifestărilor, Pădurea Baciu rămâne, până în prezent, cea mai
importantă zonă cunoscută în care se produc relativ sistematic fenomene
neconvenţionale”, afirmă profesorul clujean.
[b]Enigmele de la Templul Ursitelor din Şinca Veche[/b]
La
poalele Făgăraşului, în străvechiul sat românesc Şinca Veche, se află
“Mănăstirea Săpată în Piatră” sau “Templul Ursitelor”, cum i se mai
spune, un loc fără vârstă despre care se spun poveşti fabuloase,
încărcate de magie. Mănăstirea a fost construită pe locul unui străbun
loc sacru despre care cercetătorii spun că are o vechime de aproape
7.000 de ani. Controversele despre originea locului sunt numeroase: o
mănăstire creştină ascunsă, un vechi templu dacic ori poate preistoric?
Deşi există voci care susţin că mănăstirea a fost unul dintre primele
locuri de cult creştin din Dacia, alţi specialişti plasează originea ei
în perioada predacică, aducând în sprijinul acestei idei existenţa
câtorva inscripţii necreştine de pe unul din pereţii altarului. În
piatra fragilă au fost săpate cinci încăperi, mai mari de un stat de om,
cu două altare şi cu un horn piramidal, ca o turlă de biserică prin a
cărei deschidere se vede cerul.
poalele Făgăraşului, în străvechiul sat românesc Şinca Veche, se află
“Mănăstirea Săpată în Piatră” sau “Templul Ursitelor”, cum i se mai
spune, un loc fără vârstă despre care se spun poveşti fabuloase,
încărcate de magie. Mănăstirea a fost construită pe locul unui străbun
loc sacru despre care cercetătorii spun că are o vechime de aproape
7.000 de ani. Controversele despre originea locului sunt numeroase: o
mănăstire creştină ascunsă, un vechi templu dacic ori poate preistoric?
Deşi există voci care susţin că mănăstirea a fost unul dintre primele
locuri de cult creştin din Dacia, alţi specialişti plasează originea ei
în perioada predacică, aducând în sprijinul acestei idei existenţa
câtorva inscripţii necreştine de pe unul din pereţii altarului. În
piatra fragilă au fost săpate cinci încăperi, mai mari de un stat de om,
cu două altare şi cu un horn piramidal, ca o turlă de biserică prin a
cărei deschidere se vede cerul.
“Energii
ciudate” sau “stare deosebită” sunt expresii deseori întâlnite la cei
care au călcat pragul mănăstirii săpate în stâncă sau au căutat un loc
de odihnă în imediata sa apropiere. Încărcătura energetică deosebită a
locului se manifestă uneori prin apariţii inexplicabile de sfere de
lumină, cruci şi semne stranii. În prejma marilor sărbători religioase,
unii oameni spun că aud coruri care par să vină din cer. Toţi cei care
au auzit corul nelumesc spun că au fost fascinaţi de faptul că, deşi
muzica părea bisericească, iar cuvintele se auzeau clar, nu reuşeau să
desluşească sensul lor. Părea o limbă arhaică şi totuşi neobişnuit de
familiară.
ciudate” sau “stare deosebită” sunt expresii deseori întâlnite la cei
care au călcat pragul mănăstirii săpate în stâncă sau au căutat un loc
de odihnă în imediata sa apropiere. Încărcătura energetică deosebită a
locului se manifestă uneori prin apariţii inexplicabile de sfere de
lumină, cruci şi semne stranii. În prejma marilor sărbători religioase,
unii oameni spun că aud coruri care par să vină din cer. Toţi cei care
au auzit corul nelumesc spun că au fost fascinaţi de faptul că, deşi
muzica părea bisericească, iar cuvintele se auzeau clar, nu reuşeau să
desluşească sensul lor. Părea o limbă arhaică şi totuşi neobişnuit de
familiară.
Legendele
locului mai spun că templul este o poartă către alte lumi, prin care
cei din vechime ştiau cum să comunice cu “lumi superioare” sau cu fiinţe
din alte dimensiuni. De asemenea, se spune că în locul unde pătrund
razele soarelui prin gaura săpată în stâncă se împlinesc toate dorinţele
bune şi curate. Acum un secol, tinerii din zonă se urcau pe dealul
Pleşu, unde este săpată mănăstirea, şi aruncau o roată cu paie în
flăcări, cu credinţa că, văzând desenele făcute de foc şi traseul roţii,
îşi vor afla “ursita” şi se vor căsători în acel an. Tradiţia se
respectă de Sf. Gheorghe, la Lăsata Secului de Paşti şi Schimbarea la
Faţă. Tot în aceste zile se spune că aici îţi poţi schimba destinul. Şi
iarba din jurul ”Templului Ursitelor” face minuni. Vacile care pasc aici
dau lapte mai mult şi mai gustos decât celelalte, iar dacă vreun
localnic suferă de vreo boală, îşi găseşte alinarea mergând la templu şi
bând apă din izvorul situat în apropiere.
locului mai spun că templul este o poartă către alte lumi, prin care
cei din vechime ştiau cum să comunice cu “lumi superioare” sau cu fiinţe
din alte dimensiuni. De asemenea, se spune că în locul unde pătrund
razele soarelui prin gaura săpată în stâncă se împlinesc toate dorinţele
bune şi curate. Acum un secol, tinerii din zonă se urcau pe dealul
Pleşu, unde este săpată mănăstirea, şi aruncau o roată cu paie în
flăcări, cu credinţa că, văzând desenele făcute de foc şi traseul roţii,
îşi vor afla “ursita” şi se vor căsători în acel an. Tradiţia se
respectă de Sf. Gheorghe, la Lăsata Secului de Paşti şi Schimbarea la
Faţă. Tot în aceste zile se spune că aici îţi poţi schimba destinul. Şi
iarba din jurul ”Templului Ursitelor” face minuni. Vacile care pasc aici
dau lapte mai mult şi mai gustos decât celelalte, iar dacă vreun
localnic suferă de vreo boală, îşi găseşte alinarea mergând la templu şi
bând apă din izvorul situat în apropiere.
Unele
persoane au avut aici viziunea unor globuri de lumină şi chiar a unei
lumini puternice. Majoritatea sunt invizibile pentru ochiul uman, fiind
capturate însă de aparatele de filmat sau fotografiat – fenomene
energetice încă necunoscute, comparabile cu cele din celebra pădure
Baciu, de lângă Cluj. O relatare inclusă şi în paginile “Monitorului” de
Braşov în 1996, aparţine unui reporter TVR, Lucian Băbeanu, care se
afla în mănăstire să tragă nişte cadre. Spre surpinderea sa, camera de
filmat a început să pornească şi să se oprească singură din
înregistrare, nerăspunzând la comenzi. La întoarcerea în studio, când au
vizionat înregistrarea, au fost uimiţi să observe sfere de lumină care
străluceau intens în adâncul bisericii, pe care nici el şi nici ceilalţi
nu le văzuseră la momentul filmării.
persoane au avut aici viziunea unor globuri de lumină şi chiar a unei
lumini puternice. Majoritatea sunt invizibile pentru ochiul uman, fiind
capturate însă de aparatele de filmat sau fotografiat – fenomene
energetice încă necunoscute, comparabile cu cele din celebra pădure
Baciu, de lângă Cluj. O relatare inclusă şi în paginile “Monitorului” de
Braşov în 1996, aparţine unui reporter TVR, Lucian Băbeanu, care se
afla în mănăstire să tragă nişte cadre. Spre surpinderea sa, camera de
filmat a început să pornească şi să se oprească singură din
înregistrare, nerăspunzând la comenzi. La întoarcerea în studio, când au
vizionat înregistrarea, au fost uimiţi să observe sfere de lumină care
străluceau intens în adâncul bisericii, pe care nici el şi nici ceilalţi
nu le văzuseră la momentul filmării.
[b]Comoara blestemată din Râpa Diavolului[/b]
La
câţiva kilometri de satul Poiana Treistii din comuna Cosminele, judeţul
Prahova, se află Râpa Diavolului, un loc pe seama căruia localnicii au
creat o adevărată legendă. În vremuri străvechi, spun ei, preoţii daci
făceau aici ritualuri şi invocau forţele naturii şi spiritele pentru
ghidare şi protecţie. Legenda spune că duhuri necurate bântuie acum zona
şi păzesc un adevărat tezaur din metale preţioase, pe care l-ar fi
îngropat haiducii, punând asupra lui un blestem ca să nu poată fi găsit.
Doar cel care se încumeta să doarmă în zonă poate primi în vis soluţia
pentru accesul la această comoară. Ciobanii locului vorbesc despre
flăcări albastre care ard deasupra acestui loc în anumite nopţi ale
anului. Cât despre cei care au încercat să dezgroape comoara, se spune
că mulţi au înnebunit sau au rătăcit zile întregi, fără ţintă, fiind
găsiţi la zeci de kilometri depărtare zgâriaţi, cu hainele sfâşiate şi
privirea pierdută. Aceeași soartă au împărtăşit-o şi trei preoţi care au
încercat, cu mult timp în urmă, să facă o slujbă de exorcizare a
locului.
câţiva kilometri de satul Poiana Treistii din comuna Cosminele, judeţul
Prahova, se află Râpa Diavolului, un loc pe seama căruia localnicii au
creat o adevărată legendă. În vremuri străvechi, spun ei, preoţii daci
făceau aici ritualuri şi invocau forţele naturii şi spiritele pentru
ghidare şi protecţie. Legenda spune că duhuri necurate bântuie acum zona
şi păzesc un adevărat tezaur din metale preţioase, pe care l-ar fi
îngropat haiducii, punând asupra lui un blestem ca să nu poată fi găsit.
Doar cel care se încumeta să doarmă în zonă poate primi în vis soluţia
pentru accesul la această comoară. Ciobanii locului vorbesc despre
flăcări albastre care ard deasupra acestui loc în anumite nopţi ale
anului. Cât despre cei care au încercat să dezgroape comoara, se spune
că mulţi au înnebunit sau au rătăcit zile întregi, fără ţintă, fiind
găsiţi la zeci de kilometri depărtare zgâriaţi, cu hainele sfâşiate şi
privirea pierdută. Aceeași soartă au împărtăşit-o şi trei preoţi care au
încercat, cu mult timp în urmă, să facă o slujbă de exorcizare a
locului.
Relatările
celor care şi-au luat inima în dinţi şi au încercat să dezgroape
comoara vorbesc despre apariţia unor duhuri înspăimântătoare cu cap de
taur şi trup uman. Poveşti similare au şi cei care, din curiozitate sau
pură întâmplare, şi-au pus cortul lângă Râpa Diavolului. Pe lângă
viziunea duhurilor cu înfăţişare stranie, somnul le-a fost tulburat de
foşnete, zgomote ciudate şi zgâlţâieli ale cortului.
celor care şi-au luat inima în dinţi şi au încercat să dezgroape
comoara vorbesc despre apariţia unor duhuri înspăimântătoare cu cap de
taur şi trup uman. Poveşti similare au şi cei care, din curiozitate sau
pură întâmplare, şi-au pus cortul lângă Râpa Diavolului. Pe lângă
viziunea duhurilor cu înfăţişare stranie, somnul le-a fost tulburat de
foşnete, zgomote ciudate şi zgâlţâieli ale cortului.
[b]Maşina care ‘alunecă’ la deal[/b]
Fenomene
inexplicabile sau simplă iluzie optică? Maramureşenii din Budeşti şi
Cavnic sunt martorii unor fenomene fizice neobişnuite. Pe drumul care
leagă cele două localităţi exista o pantă care sfidează legile
gravitaţiei: lucrurile urcă singure, în loc să coboare. Mai mulţi şoferi
povestesc amuzaţi sau nedumeriţi, în funcţie de firea fiecăruia, cum
maşinile lor scoase din viteza urca dealul, deşi cheia este scoasă din
contact. Cei care ştiu ce se întâmplă acolo scot din viteza maşinile la
baza dealului, şi până sus ating cam 20 de kilometri pe oră, în cazul în
care maşinile nu sunt foarte grele. Iar fenomenele din Maramureş nu
sunt singulare. Maşina urca singură şi pe Dealul Măgura Bacaului. Pentru
unii șoferi, ceea ce pare a fi ‘la deal’ e, de fapt, ‘la vale’. Cei
care n-au vrut să se lase prinși de vraja fenomenul aparent miraculos,
au recurs la măsurători care le-au arătat că dealul este de fapt o
iluzie optică, influenţată de unghiul de înclinaţie a întregii zone din
care face parte şi panta cu pricina, aducând ca argument bula de aer a
polobocului care de fapt coboară şi nu urcă.
inexplicabile sau simplă iluzie optică? Maramureşenii din Budeşti şi
Cavnic sunt martorii unor fenomene fizice neobişnuite. Pe drumul care
leagă cele două localităţi exista o pantă care sfidează legile
gravitaţiei: lucrurile urcă singure, în loc să coboare. Mai mulţi şoferi
povestesc amuzaţi sau nedumeriţi, în funcţie de firea fiecăruia, cum
maşinile lor scoase din viteza urca dealul, deşi cheia este scoasă din
contact. Cei care ştiu ce se întâmplă acolo scot din viteza maşinile la
baza dealului, şi până sus ating cam 20 de kilometri pe oră, în cazul în
care maşinile nu sunt foarte grele. Iar fenomenele din Maramureş nu
sunt singulare. Maşina urca singură şi pe Dealul Măgura Bacaului. Pentru
unii șoferi, ceea ce pare a fi ‘la deal’ e, de fapt, ‘la vale’. Cei
care n-au vrut să se lase prinși de vraja fenomenul aparent miraculos,
au recurs la măsurători care le-au arătat că dealul este de fapt o
iluzie optică, influenţată de unghiul de înclinaţie a întregii zone din
care face parte şi panta cu pricina, aducând ca argument bula de aer a
polobocului care de fapt coboară şi nu urcă.
O
posibilă explicaţie ştiinţifică pentru fenomenele neobişnuite a fost
dată de universitarul Adrian Pătruţ, cercetătorul care a explorat
fenomenele paranormale din pădurea Hoia-Baciu de lângă Cluj. Astfel de
cazuri au fost întâlnite şi în alte zone de pe glob, iar la baza lor se
află ceea ce specialiştii numesc ‘mascon’, un termen internațional care
defineşte ‘concentrarea de masă’. Mai exact, e posibil ca în susul
pantei, să existe focalizată, la adâncime mică, o concentrare fie de
minereuri cu proprietăţi magnetice, care pot face şi o busolă să o ia
razna, fie de metale grele, care acţionează gravitaţional asupra
obiectelor de pe stradă, spune Pătruţ.
posibilă explicaţie ştiinţifică pentru fenomenele neobişnuite a fost
dată de universitarul Adrian Pătruţ, cercetătorul care a explorat
fenomenele paranormale din pădurea Hoia-Baciu de lângă Cluj. Astfel de
cazuri au fost întâlnite şi în alte zone de pe glob, iar la baza lor se
află ceea ce specialiştii numesc ‘mascon’, un termen internațional care
defineşte ‘concentrarea de masă’. Mai exact, e posibil ca în susul
pantei, să existe focalizată, la adâncime mică, o concentrare fie de
minereuri cu proprietăţi magnetice, care pot face şi o busolă să o ia
razna, fie de metale grele, care acţionează gravitaţional asupra
obiectelor de pe stradă, spune Pătruţ.
[b]Apa care izvorăşte doar înainte de Rusalii[/b]
Sătenii
din satul Stârciu, din comuna sălăjeană Horoatu Crasnei, spun că, în
fiecare an, apa unui izvor tămăduitor iese la suprafaţă doar înainte de
Rusalii, pentru a seca din nou după câteva săptămâni. Sute de oameni vin
anual să vadă minunea, iar autorităţile locale chiar s-au grăbit să
transforme miracolul într-o atracţie turistică. Nimeni nu ştie de ce apa
iese la suprafaţă doar înaintea sărbătorii Pogorârii Sfântului Duh.
Bătrânii locului spun că în zona de unde ţâşneşte ‘Fântâna Leacului’ ar
fi existat cu sute de ani în urmă o mănăstire, iar izvorul vine ca o
binecuvântare de la Dumnezeu. Fețele bisericeşti locale nu infirma, dar
nici nu confirmă efectul tămăduitor al apei. Fenomenul de la Stârciu
iese din sfera experienţelor palbabile şi explicabile, iar marele său
merit este că-i ajută pe oameni să- şi păstreze credinţa. De cealaltă
parte, minţile mai raţionale spun că fenomenul poate avea şi explicaţii
pur ştiinţifice: apa adunată în subteran în urma topirii zăpezilor din
timpul iernii şi a ploilor abundente de primăvară.
din satul Stârciu, din comuna sălăjeană Horoatu Crasnei, spun că, în
fiecare an, apa unui izvor tămăduitor iese la suprafaţă doar înainte de
Rusalii, pentru a seca din nou după câteva săptămâni. Sute de oameni vin
anual să vadă minunea, iar autorităţile locale chiar s-au grăbit să
transforme miracolul într-o atracţie turistică. Nimeni nu ştie de ce apa
iese la suprafaţă doar înaintea sărbătorii Pogorârii Sfântului Duh.
Bătrânii locului spun că în zona de unde ţâşneşte ‘Fântâna Leacului’ ar
fi existat cu sute de ani în urmă o mănăstire, iar izvorul vine ca o
binecuvântare de la Dumnezeu. Fețele bisericeşti locale nu infirma, dar
nici nu confirmă efectul tămăduitor al apei. Fenomenul de la Stârciu
iese din sfera experienţelor palbabile şi explicabile, iar marele său
merit este că-i ajută pe oameni să- şi păstreze credinţa. De cealaltă
parte, minţile mai raţionale spun că fenomenul poate avea şi explicaţii
pur ştiinţifice: apa adunată în subteran în urma topirii zăpezilor din
timpul iernii şi a ploilor abundente de primăvară.
http://totb.ro/?p=18632
Comorile de la Sarmizegetusa sunt păzite de o femeie
joi, 20 octombrie 2011
În
ultimul timp, tot mai multe persoane necunoscute, înarmate cu sape,
lopeţi şi detectoare de metal, străbat Munţii Orăştiei, în zona
faimoasei cetăţi dacice Sarmizegetusa Regia, în căutarea aurului dacic.
Majoritatea lor sunt mascaţi şi vin cu autoturisme fără numere de
înmatriculare.
După
ce Decebal şi-a pus capăt zilelor, urmaşul direct al Marelui Preot,
"cel de-al şaptelea Deceneu", s-a refugiat în pădurile din jurul cetăţii
Sarmizegetusa Regia, împreună cu nobilii (tarabostes) daci. Aceştia au
reuşit să salveze o mare parte din fabuloasele comori, care formau
tezaurul dacic, îngropându-le în locuri numai de ei ştiute. Dio Cassius,
în "Istoria Romană", povesteşte că aproximativ 165.000 kg de aur şi
peste 330.000 kg de argint se află ascunse în măruntaiele pământului. În
anul 1802, câţiva copii care păşteau oile pe culmea Grădiştei, în
apropierea Sarmizegetusei, au descoperit 400 de monede din aur masiv,
denumite mai târziu "kosoni" sau "Lysimach". Doi ani mai târziu, 987 de
monede dacice din aur, au fost topite în lingouri de Monetăria
Principatului Transilvaniei şi duse la Viena, în tezaurul imperial. În
anul 1996, o întâmplare avea să aducă din nou în actualitate "febra
aurului dacic". Un bătrân sărac, a găsit întâmplător, în grădina sa din
platoul Luncanilor, o căldare plină cu monede de aur, pe care le-a
predat, contra cost, Băncii Naţionale, Bancorex, Muzeului Naţional de
Istorie al României şi Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane. În anul
1997, Interpolul a confiscat de la un român din Orăştie, aflat pe
teritoriul Ungariei, 200 de "kosoni". Aceste descoperiri, care au
devenit publice, au determinat crearea unei adevărate reţele
internaţionale de tip mafiot. Se pare că există trei filiere: sârbă,
ucraineană şi moldoveană, care au legătură cu mafia rusă de la Moscova.
Cert este că pe Internet a apărut din 1999, la adresa
www.globaldiscovery.com o pagină care face reclamă cetăţii dacice.
Contra unei sume de 3.500 de dolari, căutătorii de aur pot participa la o
"expediţie arheologică" în căutarea comorilor dacice. Nebunia aurului a
ajuns la apogeu în acest an. Aşa
după cum ne-a declarat Rîmbetea Lucreţia, supraveghetoare la
Sarmizegetusa Regia, "zilnic pădurile sunt străbătute de oameni
necunoscuţi. Dacă îi întâlneşti după un fag sau pe cărare, se fac că nu
mai ştiu româneşte, chiar dacă sunt români. Mulţi dintre ei sunt mascaţi
şi nu îi cunoaştem. Circulă zi şi noapte şi mi-e teamă să mă apropii de
ei. Eu şi soţul meu suntem angajaţi să avem grijă de cetate şi nu avem
putere să-i luăm la întrebări în afara cetăţii. Acolo pădurarii ar
trebui să-i întrebe ce caută, că doar ei au puşti. Eu văd aproape zilnic
maşini pe aici, dar sunt fără numere. Am auzit că mereu se găseşte câte
ceva din aur, căci străinii sunt dotaţi cu aparate speciale de
căutare".
"Blestemul lui Decebal nu-i sperie pe hoţi"
Se spune că înainte de a muri, regele Decebal şi-a blestemat semenii să
fie pedepsiţi de Zamolxe dacă vor dezvălui cuiva de sânge străin unde
sunt comorile, iar profanatorii de morminte să nu se poată bucura nici
măcar o zi de bogăţiile găsite. Bătrânii mai spun că aceste comori au
fost legate prin "blestemul şarpelui", astfel încât cei care pun mâna pe
aurul dacic vor muri de muşcătură de şarpe. Nici blestemele şi nici
legendele nu par să-i sperie însă pe căutători. "Ca să «exploreze» în
cetăţile dacilor, străinii plătesc 3.400 de dolari". Vechea cetate
dacică a intrat în circuitul turistic internaţional, străinii dovedind
că pot scoate bani frumoşi promovând, din afară, obiective turistice
româneşti. Considerată un fel de Machu Pichu a Europei, Sarmizegetusa
Regia şi-a creat renumele ca fiind una dintre cele mai bogate în aur,
argint şi bijuterii reşedinţe regale din vremea Imperiului Roman.
Ofertele de turism, răspândite chiar şi pe Internet, pornesc de la
3.000$ pentru europeni (3.500$ pentru cei de pe alte continente) şi au
incluse cheltuielile legate de transportul cu avionul. De asemenea,
ofertele mai cuprind şi informaţii despre modul în care Sarmizegetusa a
fost cucerită de legiunile romane şi despre cum îşi ardeau dacii casele
pentru că nu voiau să lase bogăţiile în mâinile romanilor. Pornind de la
ideea potrivit cărei în ultimii 100 de ani doar 8 mici comori au fost
descoperite în zonă, agenţiile de turism promit clienţilor o adevărată
"vânătoare de aur" cu dispozitive speciale pentru detectarea metalelor.
Comorile de la Sarmizegetusa sunt păzite de o femeie
joi, 20 octombrie 2011
În
ultimul timp, tot mai multe persoane necunoscute, înarmate cu sape,
lopeţi şi detectoare de metal, străbat Munţii Orăştiei, în zona
faimoasei cetăţi dacice Sarmizegetusa Regia, în căutarea aurului dacic.
Majoritatea lor sunt mascaţi şi vin cu autoturisme fără numere de
înmatriculare.
După
ce Decebal şi-a pus capăt zilelor, urmaşul direct al Marelui Preot,
"cel de-al şaptelea Deceneu", s-a refugiat în pădurile din jurul cetăţii
Sarmizegetusa Regia, împreună cu nobilii (tarabostes) daci. Aceştia au
reuşit să salveze o mare parte din fabuloasele comori, care formau
tezaurul dacic, îngropându-le în locuri numai de ei ştiute. Dio Cassius,
în "Istoria Romană", povesteşte că aproximativ 165.000 kg de aur şi
peste 330.000 kg de argint se află ascunse în măruntaiele pământului. În
anul 1802, câţiva copii care păşteau oile pe culmea Grădiştei, în
apropierea Sarmizegetusei, au descoperit 400 de monede din aur masiv,
denumite mai târziu "kosoni" sau "Lysimach". Doi ani mai târziu, 987 de
monede dacice din aur, au fost topite în lingouri de Monetăria
Principatului Transilvaniei şi duse la Viena, în tezaurul imperial. În
anul 1996, o întâmplare avea să aducă din nou în actualitate "febra
aurului dacic". Un bătrân sărac, a găsit întâmplător, în grădina sa din
platoul Luncanilor, o căldare plină cu monede de aur, pe care le-a
predat, contra cost, Băncii Naţionale, Bancorex, Muzeului Naţional de
Istorie al României şi Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane. În anul
1997, Interpolul a confiscat de la un român din Orăştie, aflat pe
teritoriul Ungariei, 200 de "kosoni". Aceste descoperiri, care au
devenit publice, au determinat crearea unei adevărate reţele
internaţionale de tip mafiot. Se pare că există trei filiere: sârbă,
ucraineană şi moldoveană, care au legătură cu mafia rusă de la Moscova.
Cert este că pe Internet a apărut din 1999, la adresa
www.globaldiscovery.com o pagină care face reclamă cetăţii dacice.
Contra unei sume de 3.500 de dolari, căutătorii de aur pot participa la o
"expediţie arheologică" în căutarea comorilor dacice. Nebunia aurului a
ajuns la apogeu în acest an. Aşa
după cum ne-a declarat Rîmbetea Lucreţia, supraveghetoare la
Sarmizegetusa Regia, "zilnic pădurile sunt străbătute de oameni
necunoscuţi. Dacă îi întâlneşti după un fag sau pe cărare, se fac că nu
mai ştiu româneşte, chiar dacă sunt români. Mulţi dintre ei sunt mascaţi
şi nu îi cunoaştem. Circulă zi şi noapte şi mi-e teamă să mă apropii de
ei. Eu şi soţul meu suntem angajaţi să avem grijă de cetate şi nu avem
putere să-i luăm la întrebări în afara cetăţii. Acolo pădurarii ar
trebui să-i întrebe ce caută, că doar ei au puşti. Eu văd aproape zilnic
maşini pe aici, dar sunt fără numere. Am auzit că mereu se găseşte câte
ceva din aur, căci străinii sunt dotaţi cu aparate speciale de
căutare".
"Blestemul lui Decebal nu-i sperie pe hoţi"
Se spune că înainte de a muri, regele Decebal şi-a blestemat semenii să
fie pedepsiţi de Zamolxe dacă vor dezvălui cuiva de sânge străin unde
sunt comorile, iar profanatorii de morminte să nu se poată bucura nici
măcar o zi de bogăţiile găsite. Bătrânii mai spun că aceste comori au
fost legate prin "blestemul şarpelui", astfel încât cei care pun mâna pe
aurul dacic vor muri de muşcătură de şarpe. Nici blestemele şi nici
legendele nu par să-i sperie însă pe căutători. "Ca să «exploreze» în
cetăţile dacilor, străinii plătesc 3.400 de dolari". Vechea cetate
dacică a intrat în circuitul turistic internaţional, străinii dovedind
că pot scoate bani frumoşi promovând, din afară, obiective turistice
româneşti. Considerată un fel de Machu Pichu a Europei, Sarmizegetusa
Regia şi-a creat renumele ca fiind una dintre cele mai bogate în aur,
argint şi bijuterii reşedinţe regale din vremea Imperiului Roman.
Ofertele de turism, răspândite chiar şi pe Internet, pornesc de la
3.000$ pentru europeni (3.500$ pentru cei de pe alte continente) şi au
incluse cheltuielile legate de transportul cu avionul. De asemenea,
ofertele mai cuprind şi informaţii despre modul în care Sarmizegetusa a
fost cucerită de legiunile romane şi despre cum îşi ardeau dacii casele
pentru că nu voiau să lase bogăţiile în mâinile romanilor. Pornind de la
ideea potrivit cărei în ultimii 100 de ani doar 8 mici comori au fost
descoperite în zonă, agenţiile de turism promit clienţilor o adevărată
"vânătoare de aur" cu dispozitive speciale pentru detectarea metalelor.
Subiecte similare
» Locuri misterioase din Romania
» Băsescu: “Izolarea României a început”. Dă Doamne să ieşim din UE! P. Justin: “Noi nu avem nevoie de Europa aceasta” Posted on 07/14/2012 by admin
» Băsescu: “Izolarea României a început”. Dă Doamne să ieşim din UE! P. Justin: “Noi nu avem nevoie de Europa aceasta” Posted on 07/14/2012 by admin
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Joi Noi 01, 2012 12:12 pm Scris de Zamolxe
» Va doresc timp
Lun Oct 22, 2012 7:18 am Scris de Zamolxe
» Noi i-am invatat pe egipteni sa faca piramidele
Vin Oct 19, 2012 12:33 pm Scris de Zamolxe
» Senzational codul Bibliei.
Lun Aug 13, 2012 3:39 pm Scris de Zamolxe
» Sfantul Graal se afla in America?
Mar Iul 31, 2012 5:46 pm Scris de Zamolxe
» De la comori blestemate, la OZN-uri: Harta Romaniei misterioase
Mar Iul 31, 2012 5:43 pm Scris de Zamolxe
» Şapte blesteme care au schimbat istoria
Mar Iul 31, 2012 5:41 pm Scris de Zamolxe
» Bucegiul subteran
Mar Iul 31, 2012 5:39 pm Scris de Zamolxe
» TOP 10 evadari uluitoare din inchisori
Mar Iul 31, 2012 5:36 pm Scris de Zamolxe