Căciula dacilor – prezenţă în simbolistica mondială

Căciula dacilor – prezenţă în simbolistica mondială





Postat de addaci in Articole | 17 comentarii







Jun 12, 2012




285SharePuţini
dintre noi cunosc astăzi faptul că, în simbolistica antică, medievală
şi chiar modernă şi contemporană, anumite elemente îşi au originea in
cultura dacilor.

Acestea sunt preluări si adaptări fie ale unor simboluri militare
dacice, cum este cazul draconesului (despre care am vorbit într-un
articol postat recent), fie a anumitor practici religioase ale acestora
sau cu inspiraţie din elemente de vestimentaţie purtate de strămoşii
noştrii daci.

Pileusul dacic, de pildă, caciulă cunoscută şi sub numele de “bonetă
frigiană”, semn al nobleţei şi al statutului social, fiind purtat de
tarabostes, numiţi în sursele antice şi pileati, poate fi regăsit, în
prezent, în simbolistica drapelurilor şi a stemelor de stat sau militare
a unei serii întregi de ţări şi instituţii.



Dacii şi frigienii erau înrudiţi



Numeroşi autori antici vorbesc despre înrudirea dinre daci şi
frigieni, ca aparţinători ai aceluiaşi mare neam al tracilor. Amintiţi
iniţial de Homer, în Iliada, frigienii locuiau în Anatolia, Turcia de
azi.

Despre primii regi ai acestui popor, printre care şi Midas, aflăm că
erau din Tracia. Lui Midas, printre altele, i se atribuie inventarea
naiului, instrument atât de drag românilor de astăzi.

Mai mult, autori precum Diodor din Sicilia, Herodot, Hyginius,
Plinius sau Xenofon atestă faptul că însuşi Priam, regele Troiei de la
momentul confruntării militare a troienilor cu grecii, era şi el, la
rândul sau, trac.

Istoricul Iordanes relatează că dacii de neam s-au numit, la început,
tarabostes, (probabil termenul dacic iniţial) iar apoi pileati, iar
dintre ei se alegeau regii şi preoţii.

Aceste informaţii, coroborate cu însăşi legenda descendenţei romane
din traco-troienii lui Eneas, ne poate duce cu gândul că, în cultura
romană mai târzie, boneta frigiana a rămas simbol la libertăţii şi
nobleţei, simbol moştenit de la strămoşii lor traci.

Caciula purtată de daci şi frigieni a devenit, în zona Imperiului
Roman, un simbol al libertăţii, fiind purtată de sclavi în ziua
eliberării lor, simbol care, în epocile urmatoare, până în prezent, s-a
propagat păstrându-şi mesajul şi semnificaţia iniţiale.

De
asemenea, în primele secole ale creştinismului, căciula dacică pătrunde
şi în simbolistica religioasă, multe fresce bizantine înfăţisându-i pe
cei trei magi, de pildă, purtând pileusul, obiect vstimentar
inconfundabil şi clar de origine daco-tracă.



Pileusul, ca simbol al revoluţiei franceze



Marianna este numele dat Republicii Franceze în amintirea societăţii
republicane “La Marianne”, care a activat pe la mijlocul secolului al
XIX-lea. Era o societate secretă, călăuzită de un comitet democratic
refugiat la Londra, în frunte cu Ledru – Rollin, unul dintre
conducătorii burgheziei radicale în timpul şi după revoluţia de la 1848
din Franţa, condamnat la deportare pentru acţiunile conspirative.

Cum această grupare lupta pentru înlăturarea regalităţii (Napoleon al
III-lea) şi instaurarea republicii, cercurile reacţionare au botezat
republica franceză cu numele societăţii “Marianna”. Şi acest nume, după
victoria republicanilor, s-a impus şi s-a păstrat. Marianna este grafic
reprezentată printr-o semănătoare care poartă bonetă frigiană.

Această bonetă, de culoare roşie, a fost adoptată şi de
revoluţionarii francezi ca un semn de patriotism, ca o emblemă a luptei
pentru libertate.



Simbolul dac, preluat de SUA şi America de Sud



În
zilele noastre, pileusul dacilor, ca simbol al libertăţii, nobleţei şi
independenţei poate fi regăsit pe stemele unor instituţii extrem de
importante, precum cea a Senatului Statelor Unite ale Americii, a
statului Iowa sau cea a Departamentului Apărării din aceeaşi ţară. De
altfel, pileusul este utilizat ca simbol de armata SUA încă din anul
1793.

De asemenea, imaginea căciulii dacice a fost preluată de multe ţări
din America Latina şi de Sud, ca simbol al eliberării de sub domniaţia
spaniolă.

De altfel, la nivelul întregului continent sud-american, simbolul
despre care vorbim este unul asociat cu noţiunea de libertate, egalitate
de şanse şi independenţă.

Dintre ţările ce folosesc astăzi acest simbol amintim Argentina,
Nicaragua (stema adoptată în 1823), Haiti (simbol adoptat în 1986), El
Salvador (simbol adoptat în 1912), Cuba (din 1906), Columbia (din 1834),
Bolivia, dar şi Paraguay, stat ce a preluat, pe reversul drapelului
său, imaginea despre care vorbim.

Referitor
la pileusul dacic, mai trebuie să spunem că imaginea sa fost utilizată
şi în cazul unor emisiuni monetare, mai ales în Mexic între sfârşitul
secolului 19 şi mijlocul secolului 20.

De asemenea, imaginea căciulii dacilor poate fi regăsită, ca simbol, şi pe unele monede franceze din perioada contemporană.



un articol de Valentin Roman



Înscrie-te la Newsletter (pe Home) și află primul
despre cele mai importante articole pe care le postăm! Sprijină munca pe
care o facem și distribuie mai departe materialele pe care ți le
trimitem! Mulţumim!


Călătorește în locurile de taină ale României! Un proiect unic de turism http://locuridetaina.ro/